GRIPA ŞI INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE

Viroza respiratorie este cea mai obișnuită boală umană, și toți oamenii de pe glob sunt afectați de ea. Tipic, adulții pot prezenta anual de la două până la cinci infecții, în timp ce copiii pot avea între șase și zece infecții pe an (ajungând până la douăsprezece pentru copiii de vârstă școlară). Incidența infecțiilor simptomatice este crescută la persoanele de vârsta a treia din cauza unui sistem imunitar în continuă scădere

Gripa sezonieră se caracterizează printr-o apariție bruscă a febrei, tuse (de regulă uscată), dureri de cap, dureri  musculare și articulare, stare generală de rău (senzație de rău), durere în gât și nas înfundat. Tusea poate fi severă și poate dura 2 sau mai multe săptămâni. Majoritatea oamenilor se recuperează după febră și alte simptome în decurs de o săptămână fără a necesita îngrijiri medicale. Dar gripa poate provoca boli grave sau deces, mai ales printre persoanele cu risc crescut.

În tabelul de mai jos este prezentată comparația dintre posibilele simptome ale gripei și cele ale răcelii:

Simptome	Gripă	Răceală
Creșterea temperaturii corpului	Apariția bruscă a febrei peste 38,5°C se observă frecvent.	În caz de răceală febra apare rar și, de regulă, nu se ridică mai sus de 38,5 °C.
Dureri în mușchi și articulații	Se observă frecvent și pot fi semnificative.	Sunt rare și slab pronunțate.
Slăbiciune	Se observă frecvent și poate fi pronunțată.	Apare rar.
Congestie nazală, rinoree (eliminări din nas sau scurgeri de mucus în gât) și strănut	Se observă frecvent, dar, de obicei, sunt mai puțin pronunțate decât alte simptome.	Se observă frecvent și în multe cazuri sunt primele și cele mai pronunțate simptome.
Înroșirea ochilor și lăcrimarea	Apare rar	Se observă frecvent.
Dureri în gât	Apar rar și sunt de obicei slab pronunțate.	Apar frecvent.
Tuse	Se observă frecvent.	Se observă frecvent.

Cine este în pericol?

Anumite epidemii de gripă pot afecta grav toate populațiile, dar cel mai mare risc de complicații apare în rândul femeilor însărcinate, al copiilor cu vârsta de 6-59 luni, al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu afecțiuni cronice specifice cum ar fi HIV/SIDA, astm bronșic și boli cardiace, lucrătorii din domeniul sănătății. Infecţia gripală poate determina infecţii bacteriene secundare (obişnuit pneumococice şi stafilococice). De asemenea, o multitudine de alte microorganisme pot determina simptome asemănătoare cu gripa, diagnosticele cărora fiind confundate cu gripa. Deoarece la unele persoane riscul de evoluție gravă a gripei poate fi redus cu ajutorul unui tratament special, medicilor li se recomandă să suspecteze prezența acestei infecții la unele categorii de pacienți (indiferent dacă acestea au primit sau nu vaccin antigripal) listate mai jos.

În timpul sezonului de gripă, probabilitatea prezenței acestei infecții este înaltă:

1. la adulți și copii cu simptome tipice de gripă;
2. la pacienți cu boli pulmonare cronice (cum ar fi astmul sau BPOC), la care simptomele bolii s-au acutizat brusc și a apărut febră;
3. la nou-născuți, sugari și copii mici la care brusc a apărut febra;
4. la persoanele în vârstă, cu sau fără febră, la care brusc a apărut tusea sau la care s-au agravat simptomele de insuficiență cardiacă;
5. la persoanele care brusc s-au îmbolnăvit sever, cu febră sau, dimpotrivă, cu reducerea temperaturii corpului;
6. la copii și la adulți care au fost spitalizați dintr-un alt motiv, fără febră și tuse, dar la care aceste simptome au apărut în timpul aflării în spital.

În orice moment al anului, infecția gripală este suspectată la toate persoanele cu simptome mai mult sau mai puțin tipice pentru gripă, care ar fi putut contacta cu o sursă dovedită de infecție, cum ar fi:

• angajații sau vizitatorii instituțiilor în care s-a înregistrat un focar de gripă;
• rudele unei persoane bolnave de gripă;
• lucrătorii și turiștii întorși din țările în care au fost înregistrate focare de gripă.

Pentru a reduce riscul de infectare sunt utile următoarele recomandări.

• Evitați contactul cu persoanele bolnave.
• În cazul unui contact, evitați să atingeți fața cu mâinile și purtați o mască medicală (masca trebuie schimbată cel puțin de 2 ori pe zi).
• Spălați-vă pe mâini frecvent cu apă caldă și săpun. Dacă acest lucru nu este posibil utilizați un dezinfectat „de buzunar” pentru mâini.
• Încurajați persoanele bolnave să stea acasă până la sfârșitul perioadei de boală;
• Încurajați persoanele bolnave să acopere nasul și gura cu batiste de unică folosință atunci când tușesc sau strănută (aruncându-le la coș după utilizare).
• În cazurile în care o persoană cu un risc crescut de complicații ale infecției s-ar fi putut infecta cu gripă, se consideră rezonabilă inițierea imediată a tratamentului preventiv cu medicamente antivirale.
• Studiile au arătat că tratamentul precoce cu medicamentele antivirale actuale (început nu mai târziu de 48 de ore de la expunere) reduce probabilitatea de apariție a gripei cu 70-89%.
• Tratamentul profilactic se administrează timp de 7 zile după ultimul contact cu o posibilă sursă de gripă sau timp de 2 săptămâni după vaccinare.

Principala metodă de profilaxie împotriva numeroaselor boli infecțioase (inclusiv gripa) este imunizarea activă. Prin vaccinare, în organism se introduc antigene care nu pot produce îmbolnăvirea, dar stimulează producerea de anticorpi. Virusul conținut în vaccin antigripal poate fi viu, atenuat, inactivat sau doar fragmente ale acestuia. Vaccinarea imită infecția virală (fără a îmbolnăvi) pentru a provoca sistemul imunitar în lupta cu infecția atunci când virusul gripal invadează tractul respirator. Vaccinul aduce tractul respirator din stadiul naiv în stare imună, protejând organismul ca și când ar fi experimentat boala. Vaccinarea protejează persoana vaccinată faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, nu şi faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au o evoluţie diferită.

La grupele de risc, beneficiile vaccinării antigripale se traduc prin reducerea numărului de cazuri, a complicaţiilor şi a deceselor cauzate de virusul gripal. Vaccinarea atenuează propagarea gripei sezoniere, reducând astfel semnificativ şi cheltuielile publice cu tratamente medicale. Potrivit unor estimări, costul suplimentar cu implementarea unei rate de vaccinare de 100% a tuturor grupelor de risc din Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie (rata de vaccinare actuală se află la 39,7%) ar fi de 1,52 miliarde €. Această creştere a cheltuielilor cu vaccinarea ar fi compensată de economiile realizate prin reducerea nevoii de asistenţă medicală (număr redus de cazuri de gripă, decese, zile de spitalizare, vizite la medic). Nivelul estimat al economiilor astfel generate în ţările menţionate, ar fi de 39,45 milioane € (costuri aferente vizitelor la medicul de familie) şi 1,59 miliarde € (cost al spitalizării). În rândul populației active, vaccinarea împotriva gripei reduce costurile asociate cu pierderea de productivitate. Datorită rapidităţii răspândirii gripei, epidemiile anuale determină un grad ridicat de absenteism la locul de muncă, iar costurile asociate productivităţii scăzute reprezintă o componentă semnificativă a impactului financiar al bolii la nivelul societăţii.

Contingente eligibile pentru vaccinare

Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta peste 6 luni. Există însă categorii cărora, din cauza stării de sănătate sau a altor condiții, vaccinarea le este indicată cu prioritate.

Grupe cu risc crescut:

• toate persoanele în vârsta de peste 65 de ani, indiferent de existența sau absența bolilor cronice;
• persoane cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice;
• persoane cu boli respiratorii cronice;
• persoane cu boli metabolice cronice (diabet);
• persoane cu imunosupresie datorată bolii sau tratamentului;
• femei gravide care în sezonul de gripă se afla în/peste săptămâna a 14-a de sarcină.

Persoane în contact cu grupele cu risc crescut:

• personalul medical şi alte tipuri de personal din spitale şi policlinici, instituţii de îngrijire;
• membrii de familie ai bolnavilor din grupele cu risc crescut.

Pentru a preveni îmbolnăvirile cu gripă a nou-născuţilor şi copiilor în vârsta de până la 6 luni, este deosebit de importantă imunizarea adulţilor care se găsesc în contact cu aceştia.

Alte grupe de persoane pentru care este recomandată vaccinarea:

• populaţia adultă activă, pentru prevenirea absenteismului de la locul de muncă;
• orice persoană care doreşte să se protejeze de boală;
• copiii şi tinerii care frecventează instituţiile de învăţământ (preşcolari, elevi, studenţi), riscul de îmbolnăvire fiind mai mare în colectivităţi.

Pentru a fi protejaţi împotriva gripei, vaccinarea trebuie repetată anual, deoarece pe de-o parte virusul gripal îşi modifică structura în fiecare an, iar pe de altă parte concentraţia de anticorpi scade după vaccinare.

Rețineți

Ratele ridicate de vaccinare între asistente medicale și lucrătorii din domeniul sănătății au fost legate de îmbunătățirea rezultatelor pacienților și de reducerea absenteismului și a infecției cu gripă în rândul personalului.

• Vaccinarea anuală este importantă, deoarece gripa este imprevizibilă, iar virusurile gripale se schimbă în mod constant. Chiar dacă ați fost vaccinat înainte, vaccinul antigripal dintr-un sezon anterior nu poate proteja împotriva virușilor de gripă curenți.

Informații privind vaccinul împotriva gripei:

• Vaccinurile antigripale NU pot provoca gripa. Virușii din vaccinurile antigripale sunt fie uciși, fie slăbiți (vaccinul cu pulverizare nazală). Vaccinurile împotriva gripei funcționează prin amorsarea corpului dumneavoastră în cazul în care sunteți expus la un virus gripal real.
• Vaccinurile împotriva gripei sunt sigure. Problemele grave din vaccinul împotriva gripei sunt foarte rare. Cel mai frecvent efect secundar pe care o persoană îl poate întâmpina este durerea în care a fost administrată injecția. Aceasta este, în general, ușoară și de obicei dispare după o zi sau două.

Protejați-vă, familia și pacienții dumneavoastră prin obținerea unui vaccin împotriva gripei.