Gripa și Infecțiile respiratorii acute la copii – cum să le recunoaștem și să le prevenim?

Gripa și Infecțiile respiratorii acute (IRA) reprezintă cele mai obișnuite patologii umane, și toți oamenii de pe glob sunt afectați de ele. Tipic, adulții pot prezenta anual de la două până la cinci epizoade de IRA, în timp ce copiii pot avea între șase și zece infecții pe an (ajungând până la douăsprezece pentru copiii de vârstă școlară).

În Republica Moldova, gripa și infecțiile virale acute sunt înregistrate în fiecare an și reprezintă 2/3 din numărul total de maladii infecțioase înregistrate anual. Pe parcursul perioadei pandemice COVID-19, morbiditatea prin gripă și IRA virale a fost joasă, astfel, acumulându-se un număr mare de persoane receptive față de aceste infecții, dar și adulți și copii cu imunitate afectată în urma suportării infecției cu SARS-CoV-2. Ca urmare, în actuala perioadă sezonieră rece, se înregistrează tot mai multe cazuri severe de gripă și IRA, cu complicații specifice și nespecifice, în special în rândul copiilor mici.

Gripa sezonieră se caracterizează printr-o apariție bruscă a febrei, sindromului toxic general și sindromului de catar respirator.  În timpul sezonului de gripă, probabilitatea acestei infecții este înaltă și o suspectăm atunci, când există un contact posibil cu pacient cu febră cu 1-2 zile până la îmbolnăvire, iar boala începe acut cu febră peste 38°C, cefalee, dureri în globii oculari, dureri musculare, adinamie, posibil vome. Toate aceste simptome se intensifică timp de 1- 2 zile, după care  apare catarul respirator (rinoree, tusea, dureri în piept). Adresarea la medic sau solicitarea AMU în aceste cazuri este necesară.

La sugari (copiii cu vârsta până la un an) gripa decurge altfel:  începe lent, cu temperaturi corporală nu prea înaltă (până la 38 grade), cu catar respirator discret – nas înfundat, tuse  rară, strănut, eliminări nazale, dar pot fi vome, diaree, scădere în greutate, somnolenţă. În acest grup de vârstă se pot înregistra complicații (pneumonii, otite, infecţii ale căilor urinare) frecvente și severe.

Tratamentul în gripă se începe cu repaus la pat în conditii de izolare la domiciliu pentru bolnavii de gripă simplă, necomplicată sau în spital pentru bolnavii cu forme severe sau complicate. Terapia de bază include regim la pat până la normalizarea temperaturii corpului, plus 2-3 zile, igiena bucală, a nasului şi ochilor, alimentatie bogată în vitamine, calorică, suficientă conform vârstei. Sugarul va fi alăptat mai frecvent, se va aplica aport de lichide variate conform vârstei şi tolerantei, combaterea febrei, inflamatiei, cefaleei şi durerilor musculare cu paracetamol sau ibuprofen, măsuri fizice de diminuare a febrei recomandate de OMS (hidratare orală, amplificarea circulaţiei aerului: ventilator, fereastră deschisă). Tratamentul etiologic va fi indicat de medic, în primele zile de boală cu oseltamivir  sau zanamivir (de la 6 ani) timp de 5 zile. Majoritatea oamenilor se recuperează după febră și alte simptome în decurs de o săptămână fără a necesita îngrijiri medicale. Dar gripa poate provoca boli grave sau deces, mai ales printre persoanele cu risc crescut – femeile însărcinate, copiii cu vârsta de 6-59 luni, persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni cronice specifice cum ar fi HIV/SIDA, astm bronșic și boli cardiace, lucrătorii din domeniul sănătății.

Spre deosebire de gripă, în IRA de alte etiologii (adenovirus, reo-, rinovirus, virusul RS, etc.) sindromul de catar respirator (rinoree, dureri în gât, tuse uscată, apoi umedă, conjunctivite, etc.) apare din prima zi de boală, de rând cu febra, care nu atinge cifre foarte înalte, ca în gripă și cedează mai ușor la administrarea preparatelor antipiretice.

În cazul infecției adenovirale –  debutul bolii este acut, însă simptomele apar consecutiv. Temperatura creşte lent, devenind maximă (38-39°C) în a 2-3-a zi. Se atestă apetit scăzut, cefalee moderată, rareori mialgii, artralgii, la unii bolnavi vome, dureri abdominale. În primele zile de boală apar secretii nazale abundente, seroase apoi mucopurulente, tusea e umedă, apar secretii din ochi iniţial seroase, apoi purulente, ganglioni limfatici mariți. La copii mici poate fi diaree — scaune lichide (4-5 ori pe zi), fără incluziuni patologice. Temperatura se normalizează în 5-7 zile, dar se poate menţine mai mult. Curba termică e posibil să fie ondulantă. Simptomele catarale dispar în 2-4 săptămâni.

Infecția cu virusul sincițial respirator (VSR). Sursa de infectie este omul bolnav, mai rar purtătorii de VSR. Bolnavul este contagios 10- 14 zile. Contagiozitatea este foarte mare (viroza poate cuprinde 90% din copiii mici ai unei colectivităţi). Transmiterea se face pe cale aeriană, prin picături. Epidemiile de infectii cu VSR izbucnesc în fiecare an, afectând o mare parte a populaţiei infantile, în special prematuri şi copii în primele 6 luni de viaţă, care realizează forme severe. La sugari, VSR determină 45-50% din bronşiolite şi 23% din pneumoniile.  În formele severe şi fulgerătoare progresează insuficienta respiratorie. respiraţia e frecventă, zgomotoasă, dispneea expiratorie cu triaj intercostal. Apare cianoză, aspect de „catar sufocant”. La auscultatia plămânilor se determină multiple raluri difuze crepitante şi buloase mici.  Evoluția infectiei cu VSR este îndelungată, sunt posibile multiple complicații. Tratamentul este simptomatic şi igienodietetic în toate IRA. În formele severe la sugar (bronşiolită, pneumonie), tratamentul se face în secţii de terapie intensivă.

Pentru a reduce riscul de infectare sunt utile următoarele recomandări:

• Evitați contactul cu persoanele bolnave.
• În cazul unui contact, evitați să atingeți fața cu mâinile și purtați o mască medicală (masca trebuie schimbată cel puțin de 2 ori pe zi).
• Spălați-vă pe mâini frecvent cu apă caldă și săpun. Dacă acest lucru nu este posibil utilizați un dezinfectat „de buzunar” pentru mâini.
• Încurajați persoanele bolnave să stea acasă până la sfârșitul perioadei de boală;
• Încurajați persoanele bolnave să acopere nasul și gura cu batiste de unică folosință atunci când tușesc sau strănută (aruncându-le la coș după utilizare).

Principala metodă de profilaxie împotriva numeroaselor boli infecțioase (inclusiv gripa) este imunizarea activă. Prin vaccinare, în organism se introduc antigene care nu pot produce îmbolnăvirea, dar stimulează producerea de anticorpi. Virusul conținut în vaccin antigripal poate fi viu, atenuat, inactivat sau doar fragmente ale acestuia. Vaccinarea imită infecția virală (fără a îmbolnăvi) pentru a provoca sistemul imunitar în lupta cu infecția atunci când virusul gripal invadează tractul respirator. Vaccinul aduce tractul respirator din stadiul naiv în stare imună, protejând organismul ca și când ar fi experimentat boala. Vaccinarea protejează persoana vaccinată faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, nu şi faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au o evoluţie diferită.

La grupele de risc, beneficiile vaccinării antigripale se traduc prin reducerea numărului de cazuri, a complicaţiilor şi a deceselor cauzate de virusul gripal.

Pentru a preveni îmbolnăvirile cu gripă a nou-născuţilor şi copiilor în vârsta de până la 6 luni, este deosebit de importantă imunizarea adulţilor care se găsesc în contact cu aceştia.

Pentru a fi protejaţi împotriva gripei, vaccinarea trebuie repetată anual, deoarece pe de-o parte virusul gripal îşi modifică structura în fiecare an, iar pe de altă parte concentraţia de anticorpi scade după vaccinare.