Ce este rujeola și cum o putem evita?
Rujeola (numită în popor pojar), face parte din bolile copilăriei, care, la prima vedere, par banale. Cu toate acestea, ea continuă să facă victime în rândul copiilor nevaccinați. În multe cazuri, afecțiunea duce la complicații, iar pentru 1 din 1000 de bolnavi ea devine mortală.
Rujeola se află în faza de eliminare globală, dar aceasta e zădărnicită de declinul acoperirii vaccinale, de ezitarea unor grupuri de populație de a-și vaccina copiii, de neîncrederea față de vaccinuri, ceea ce face ca boala să rămână una din problemele esențiale ale sănătății publice pe plan mondial!
Rujeola este cea mai frecventă dintre bolile copilăriei. Este o infecție respiratorie, extrem de contagioasă, provocată de virusul rujeolic (un virus din familia paramixovirusurilor). Boala evoluează cu o erupție cutanată pe tot corpul și simptome asemănătoare gripei, inclusiv cu febră ce depășește 39ºC și ajunge chiar până la 40ºC , tuse, ochi roșii și lăcrimoși, secreții nazale și oculare, moleșeală.
Simptomele enumerate apar după 10-12 zile de la infectare. În a doua-a treia zi de la debutul rujeolei temperatura scade, iar guturaiul și tusea se intensifică. În această fază, un indicator caracteristic rujeolei sunt petele Koplik – pete albe mici, proeminente în interiorul gurii (cavității bucale). Acestea apar în ultimele zile ale perioadei de incubație și dispar odată cu manifestarea erupțiilor. În zilele a patra-a cincea se instalează erupția cutanată – mici pete roșii pe față, începând cu linia părului și în spatele urechilor, după care acestea se răspândesc pe gât, corp, brațe, mâini și picioare. După apariția erupțiilor cutanate, febra poate depăși 400C. Peste două-trei zile febra scade și erupțiile cutanate dispar în ordinea în care au apărut. Ele lasă în urma lor niște pete gălbui-cafenii, care mai apoi se descuamează.
Rujeola poate afecta pe oricine, dar mai sensibile la infectare sunt:
- Persoanele nevaccinate împotriva rujeolei.
- Persoanele neimunizate care călătoresc în țările în care rujeola izbucnește mai frecvent.
- Persoanele cu deficiență de vitamina A.
Transmiterea virusului se realizează prin aer, picături de salivă, secreții nazo-faringiene și conjunctivale, emise în aer. Acestea își păstrează proprietățile contaminante timp de două ore după ce persoana bolnavă a părăsit încăperea.
Persoanele bolnave devin contagioase cu 4 zile înainte de apariția erupțiilor cutanate și pot transmite boala încă timp de 4 zile după instalarea lor.
Rujeola este o boală extrem de contagioasă, fiind considerată de 6 ori mai molipsitoare decât gripa. Un bolnav de rujeolă poate infecta 18 persoane.
Rujeola este o boală care se transmite de la om la om, de aceea este foarte important să păstrați distanța de la persoanele infectate și să nu atingeți ochii, nasul și gura cu mâinile.
Având în vedere faptul că boala poate fi transmisă cu 4 zile înainte de apariția erupțiilor cutanate, persoana infectată poate răspândi virusul fără să știe acest lucru.
Rujeola poate deveni o boală gravă pentru toate grupurile de vârstă, însa deosebit de periculoasă este ea pentru copiii mai mici de 5 ani și pentru adulții trecuți de 20 de ani. Foarte frecvent, ea conduce la complicații severe. Printre cele mai grave complicații se numără meningita și encefalita (inflamația creierului), care debutează cu febră, convulsii și comă. Aceste cazuri nu sunt chiar atât de frecvente (incidența lor este de 1 caz la 1000 de îmbolnăviri), însă urmările pot fi fatale.
Din totalul copiilor care fac encefalită sau meningită din cauza rujeolei, 15% decedează, iar o altă parte din ei (între 15% și 40%) suferă leziuni nervoase permanente. În unele cazuri, rujeola poate determina alte complicații, cum ar fi diareea, bronșita, pneumonia, conjunctivita și, uneori, decesul persoanei infectate. Mortalitatea asociată rujeolei este mai ridicată în cazul bebelușilor și copiilor mici, mai ales dacă aceștia nu au fost niciodată imunizați împotriva virusului rujeolic.
Rujeola poate face organismul mai sensibil la infecțiile urechii (otita medie) și la alte boli cauzate de bacterii, scăzând capacitatea de apărare a organismului.
Tratamentul bolii este simptomatic: se administrează doar medicamente care combat simptomele. La antibiotice se va recurge numai atunci când apar complicații. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă suplimentarea tratamentului cu vitamina A (pentru fiecare copil diagnosticat cu rujeolă) în intenția de a preveni complicațiile severe ale acestei boli.
Vaccinul ROR este singura măsură eficientă de prevenire a rujeolei, el oferind imunitate pe tot parcursul vieții. Vaccinul ROR este foarte eficient și e destinat imunizării împotriva a trei boli infecțioase: rujeola, oreionul și rubeola. O doză de vaccin ROR oferă o protecție de aproximativ 93% împotriva rujeolei, două doze – de 97%, iar după administrarea a 3 doze eficiența imunizării se ridică la aproape 100%.
Conform Programului național de imunizări și Calendarului respectiv, în Republica Moldova cursul integral de vaccinare constă în administrarea a 3 doze de vaccin, intramuscular, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Sunt recomandate 3 doze, deoarece aproximativ 5% din oameni nu reacționează la prima doză.
După cum menționam, vaccinul oferă cea mai bună protecție împotriva rujeolei atât copiilor, cât și adulților. Prin urmare, orice părinte sau tutore trebuie să ofere copiilor șansa de a se vaccina, conștienți fiind de faptul că vaccinurile sunt sigure și eficiente și pot salva viața copilului. Repetăm. Nevaccinat, în medie unul din o mie de copii bolnavi de rujeolă va avea un sfârșit letal.
Situația epidemică nefavorabilă privind rujeola în mai multe țări din Europa în anii 2016-2019, inclusiv în România și Ucraina, au favorizat importul infecției în țară și în anul 2020, astfel, înregistrîndu-se 17 cazuri de rujeolă, 3 din care au fost de import (Ucraina, Romania și Federația Rusă). Vârsta persoanelor bolnave de rujeolă în a. 2020 a fost cuprinsă între 5 luni și 22 ani. Din cei 17 bolnavi de rujeolă – 94,2% copii, inclusiv cu vârsta sub 2 ani – 6 (35%), 3-6 ani – 6 (35%) și 7-17 ani – 4 cazuri. Din numărul total de 17 bolnavi doar 2 au fost vaccinați contra rujeolei, iar ceilalți neimunizați sau cu mai mult de peste 10 ani în urmă și au cuprins mediul persoanelor apartenente la două grupuri de populație: fiind confesia religioasă și populația de etnie romă, în ambele persistând rezistența anti-vaccinală.
În anii 2021-2022 cazuri suspecte la rujeolă nu au fost înregistrate.
În anul 2023 sunt înregistrate în țară 3 cazuri de rujeolă, (fiind 1 caz în Chișinău și 2 cazuri în Soroca), dintre care 2 cazuri sunt de import (Austria și Federația Rusă), toți neimunizați împotriva rujeolei.
Iresponsabilitatea părinților de a nu vaccina copiii duce la suferința acestora, dar și la creșterea poverii sistemului de sănătate.
Dragi părinţi, protejaţi-vă copiii prin vaccinare!